De Colección Mutis
Saltar a: navegación, buscar
 
(No se muestran 9 ediciones intermedias de 9 usuarios)
Línea 6: Línea 6:
 
|texto =
 
|texto =
  
Nariz .
+
{{der|50}}
Neblina .
+
{{cuadricula1|Nariz_ _ _ _  '''Dacusí'''. _ _ Roma <nowiki>=</nowiki> '''Cabadayi dacusí'''.}}
Naufragio '"
+
{{cuadricula
Naufragar .. " .
+
|Neblína.|'''Tabasía, Samana'''.
Necedad .
+
|Naufragio.|'''Ychabacasí'''.
Necio .
+
|Naufragar.|'''Nuchabao'''.}}
Necesidad .
+
{{cuadricula1|Necedad <nowiki>=</nowiki> '''Babaíbabe : masíbabe : mabítegecaí : masarraícaí'''.}}
Negar .
+
{{cuadricula1|Necio. _ _ _ '''Masarraí. mabítegecaísa, babacaí'''.}}
Necesario es .
+
{{cuadricula1|Necesidad._ _ _ _ '''Runícanasì'''. &#124; Necesidad pobreza <nowiki>=</nowiki> '''manumate-<sup>cai.</sup>'''}}
Negrear. " .
+
{{cuadricula1|Negar._ _ _ _ _  '''Nuamao'''. &#124; Negacion <nowiki>=</nowiki> '''Yamacasí'''.<br>
Negro .
+
{{der|&#124;Necesario es <nowiki>=</nowiki> '''Runicanasí vyuní'''.}}}}
Negrura .
+
{{cuadricula1|Negrear. <nowiki>=</nowiki> '''Cachajuretao'''.}}
Nervio .
+
{{cuadricula1|Negro <nowiki>=</nowiki> '''Cachajureyí'''.}}
Nicho .
+
{{cuadricula
Nido .
+
|Negrura,|'''Cachajurecaí'''.
Niebla .
+
|Nervio.|'''Rigichu'''.
Nieta .
+
|Nicho.|'''Yarrusí'''.
Nigua .
+
|Nido.|'''Rídumacaberre, Guírraínaí íbanā'''.
Niñeta del ojo .
+
|Niebla.|'''Samana, Ysanaí'''.}}
Nieve, yelo, escarcha ó granizo.
+
{{cuadricula1|Nieta._ _ _ _  '''Taquetua'''. &#124; Nieto <nowiki>=</nowiki> '''taquerrí'''. pl. '''taquenaí'''.}}
Niño .
+
{{cuadricula
Niñeria mia .
+
|Nigua.|'''Ysido'''.
No .
+
|Niñeta del ojo.|'''Tuísí nanaí'''.}}
No hay .
+
{{cuadricula1|Nieve, yelo, escarcha, ò granizo <nowiki>=</nowiki> '''Jurujāra'''.}}
No le hace .
+
{{cuadricula
Noche .
+
|Niño.|'''Quíra'''. pl. <nowiki>=</nowiki> '''Quírasivení'''.}}
Nombre .
+
{{cuadricula1|Niñerìa mía <nowiki>=</nowiki> '''Nuya camai'''. &#124; vuelve à sus niñerias <nowiki>=</nowiki><br>
Nosotros .
+
{{der|<nowiki>=</nowiki> '''Rujuedau ríyacamaíba'''.}}}}
Novedad .
+
{{cuadricula1|No <nowiki>=</nowiki> '''Coacao: coacaya: coaquetaya, cuí, cuímí'''.}}
Noveno número .
+
{{cuadricula1|No hay <nowiki>=</nowiki> '''Quenìu'''. pl. <nowiki>=</nowiki> '''Queniuta'''. Futuro <nowiki>=</nowiki> '''Queníuba'''.}}
 
+
{{cuadricula1|No le hace <nowiki>=</nowiki> '''Queníuta'''. &#124; No como quiera <nowiki>=</nowiki> '''Coacao vgíní'''- <br>
Dacusí. Roma = Cabadayi dacusí. Fa!. 50.
+
'''ja'''. &#124; Por no <nowiki>=</nowiki> '''Coacareno'''. {{lat|id ê}} en ninguna manera. '''Vgita''' : no <br>
Tabasia, Samana. ---
+
haviendo antes <nowiki>=</nowiki> '''quenicataquēcha'''. No haviendo barbaʃ- <br>
y chabacasí.  
+
co <nowiki>=</nowiki> '''Quecare cuna'''}}
Nuchabao.  
+
{{cuadricula1|Noche <nowiki>=</nowiki> '''tayege'''. &#124; A la noche <nowiki>=</nowiki> '''teyege ìage'''. &#124; A la media noche <nowiki>=</nowiki> '''De'''- <br>
Babaíbabe, masibabe, mabítegecaí,
+
'''cucatamì'''. &#124; De Dia y de noche <nowiki>=</nowiki> '''Jucamarracatayege, tayēge mi-''' <br>
masarraícaí.  
+
'''chataba'''. &#124; Venírnos la noche <nowiki>=</nowiki> '''tayege guanaco, guabicao.''' <br>
Masarraí, Mabítegecaísa, babacaí.  
+
Estamos de noche <nowiki>=</nowiki> '''Tayegeubi'''. &#124; Noche <nowiki>=</nowiki> '''cataugìca'''. &#124; Venír- <br>
Runicanasí. I Necesidad, pobreza =  
+
nos la noche <nowiki>=</nowiki> '''catauguanacogica'''.}}
Manumatecai.  
+
{{cuadricula1|Nombre <nowiki>=</nowiki> '''Gidenasi'''... El mio <nowiki>=</nowiki> '''Nugidena'''.}}
Nuamao. I Negacion = Yamacasi.  
+
{{cuadricula
Runícanasí vyuni.  
+
|Nosotros.|'''Guaya, Guarra.'''}}
Cachajuretao.  
+
{{cuadricula1|Novedad_ _ _  '''Guarícaìbe'''. &#124; Si es de lo q.<sup>e</sup> se oie <nowiki>=</nowiki> '''Ybaisí'''.}}
Cachajureyí.  
+
{{cuadricula1|Noveno número <nowiki>=</nowiki>'''Rejuníyacaba bacage querrí'''.}}
Cachajurecaí.  
 
Rigichu.  
 
Yarrusí.  
 
Rídumacaberre, Guírraínaí íbana.
 
Samana, y sanaí.  
 
Taquetua. I Nieto = Taquerrí. Pl.  
 
Taquenaí.  
 
Ysido.  
 
Tuísí nanaí.  
 
Jurujara,  
 
Quira. Pl. Quirasivení.  
 
Nuya camai. I Vuelve á sus ruñe-
 
rias = Rujuedau ríyacamaíba.  
 
Coacao, coacaya, coaquetaya, cuí,  
 
cuímí.  
 
Queníu. Pl. Queniuta. Futuro =  
 
Queníuba.  
 
Queníuta. I No como quiera =Coa-  
 
cao vgíníja. I Por no = Coacare-
 
no. Id Él en ninguna manera. Vgi-
 
ta, no haviendo antes = Queni-
 
cataquecha. No haviendo barbas-  
 
co = Quecare cuna.
 
Tayege. I A la noche = Teyege
 
íage. I A la media noche = Decu-  
 
catami. I De Dia y de noche =  
 
Jucamarracatayege, tayege mi-  
 
chataba. I Venimos la noche =  
 
Tayege guanaco, guabicao. [Es-
 
tamos de noche = Tayegeubí. I
 
Noche = Cataugica. I Venimos la  
 
noche = Catauguanacogica.  
 
Gidenasi. El mio = Nugidena.  
 
Guaya, Guarra.  
 
Guarícaíbe. I Si es de lo q.e se oie =  
 
Yhaísí.  
 
Rejuníyacaba bacage querrí.  
 
 
 
 
}}
 
}}

Revisión actual del 15:56 20 oct 2012

Manuscrito 2910 BPRM/Vocabulario/fol 50r

fol 49v << Anterior   | Manuscrito 2910 BPRM |   Siguiente >> fol 50v

Trascripción

50
Nariz_ _ _ _ Dacusí. _ _ Roma = Cabadayi dacusí.
Neblína. Tabasía, Samana.
Naufragio. Ychabacasí.
Naufragar. Nuchabao.
Necedad = Babaíbabe : masíbabe : mabítegecaí : masarraícaí.
Necio. _ _ _ Masarraí. mabítegecaísa, babacaí.
Necesidad._ _ _ _ Runícanasì. | Necesidad pobreza = manumate-cai.
Negar._ _ _ _ _ Nuamao. | Negacion = Yamacasí.
|Necesario es = Runicanasí vyuní.
Negrear. = Cachajuretao.
Negro = Cachajureyí.
Negrura, Cachajurecaí.
Nervio. Rigichu.
Nicho. Yarrusí.
Nido. Rídumacaberre, Guírraínaí íbanā.
Niebla. Samana, Ysanaí.
Nieta._ _ _ _ Taquetua. | Nieto = taquerrí. pl. taquenaí.
Nigua. Ysido.
Niñeta del ojo. Tuísí nanaí.
Nieve, yelo, escarcha, ò granizo = Jurujāra.
Niño. Quíra. pl. = Quírasivení.
Niñerìa mía = Nuya camai. | vuelve à sus niñerias =
= Rujuedau ríyacamaíba.
No = Coacao: coacaya: coaquetaya, cuí, cuímí.
No hay = Quenìu. pl. = Queniuta. Futuro = Queníuba.
No le hace = Queníuta. | No como quiera = Coacao vgíní-

ja. | Por no = Coacareno. id ê en ninguna manera. Vgita : no
haviendo antes = quenicataquēcha. No haviendo barbaʃ-

co = Quecare cuna
Noche = tayege. | A la noche = teyege ìage. | A la media noche = De-

cucatamì. | De Dia y de noche = Jucamarracatayege, tayēge mi-
chataba. | Venírnos la noche = tayege guanaco, guabicao.
Estamos de noche = Tayegeubi. | Noche = cataugìca. | Venír-

nos la noche = catauguanacogica.
Nombre = Gidenasi... El mio = Nugidena.
Nosotros. Guaya, Guarra.
Novedad_ _ _ Guarícaìbe. | Si es de lo q.e se oie = Ybaisí.
Noveno número =Rejuníyacaba bacage querrí.
fol 49v << Anterior   | Manuscrito 2910 BPRM |   Siguiente >> fol 50v

Referencias