De Colección Mutis
Saltar a: navegación, buscar
 
(No se muestran 7 ediciones intermedias de 3 usuarios)
Línea 7: Línea 7:
  
  
{{cuadricula1
+
{{cuadricula1|Sufrir _ _ <nowiki>=</nowiki> '''Nubabaídao'''. _ _ _ &#124; Sufrido <nowiki>=</nowiki> '''Cababaídacayí'''.}}
|Sufrir <nowiki>=</nowiki> '''Nubabaídao'''. / Sufrido <nowiki>=</nowiki> '''Cababaídacayí'''.}}
+
{{cuadricula1|Sumírse en la tierra <nowiki>=</nowiki> '''Nubarrua'''. En el agua <nowiki>=</nowiki> '''Nuajuayua'''.}}
{{cuadricula1
+
{{cuadricula1|Subdito vasallo <nowiki>=</nowiki> '''Quírroanìgerrì''', pl. <nowiki>=</nowiki> '''Quírroanínay. Ybana-'''<br>
|Sumirse en la tierra <nowiki>=</nowiki> '''Nubarrua'''. / En el agua <nowiki>=</nowiki> '''Nuajuayua'''.}}
+
'''caríarrusí'''. pl. <nowiki>=</nowiki> '''Ybanacaríarrunaì'''.}}
{{cuadricula1
 
|Subdito, vasallo <nowiki>=</nowiki> '''Quírroanigerrí''', pl. '''Quírroanínay''' '''Ybana-'''<br>
 
'''caríarrusí'''. pl. '''Ybanacaríarrunaí'''.}}
 
 
{{cuadricula
 
{{cuadricula
|Suspender, colgar|'''Nucuayu'''.
+
|Suspender, colgar.|'''Nucuayu'''.}}
|Suspenderle, quitarle el oficio|'''Nuarrau ríucha'''.
+
{{cuadricula1|Suspenderle, quitarle el oficio <nowiki>=</nowiki> '''Nuarrau ríucha'''.}}
|Suspender le, hacerle parar|'''Nuyabaídau'''.
+
{{cuadricula1|Suspenderle hacerle parar <nowiki>=</nowiki> '''Nuyabaídau'''.}}
|Suspenderse pararse|'''Nuíabau'''.
+
{{cuadricula
|Suspirar|'''Nubabamesu'''.
+
|Suspenderse pararse.|'''Nuíabau'''.
|Suspiro|'''Guabasí mesucare'''.
+
|Suspirar.|'''Nubabamesu'''.
|Superfluo|'''Marrunícanayí'''.
+
|Suspiro.|'''Guabasí mesucare'''.
|Superfluidad|'''Marrunícanacayi'''.
+
|Superfluo.|'''Marrunícana{{t_i|##}}yí'''.
|Sustentar|'''Nudabínauyu'''.
+
|Superfluídad.|'''Marrunícanacayi'''.
|Sustentarse|'''Nudabínayua'''.
+
|Sustentar.|'''Nudabínauyu'''.
|Sustento|'''Yiacasí'''.
+
|Sustentarse.|'''Nudabínayua'''.
|Sustituir|'''Nuayu nuarrumírreba.'''
+
|Sustento.|'''Yiacasì'''.
|Sutil polvo|'''Ateníyi'''.
+
|Sustituir.|'''Nuayu nuarrumírreba.'''
|Subucana|'''Erricaí'''.
+
|Sutil polvo.|'''Ateníyi'''.
|Subucanar|'''Nurrícaídau'''.
+
|Subucana.|'''Erricaí'''.
|Suro|'''Tubítabíbē'''.
+
|Subucanar.|'''Nurrícaídau'''.
|Suyo|'''Rísina'''.
+
|{{ind|Suro|Desconocido}}.|'''Tubítabíbē'''.
}}
+
|Suyo.|'''Rísina'''.}}
 
 
  
<center><h3>T</h3></center>
+
<center><h3>T.</h3></center>
 
{{cuadricula
 
{{cuadricula
|<center><h4>Castellano</h4></center>|<center><h4>Achagua</h4></center>
+
|<center><h4>Castellano.</h4></center>|<center><h4>Achagua.</h4></center>
|Ta, ó tate|'''Ugí, Ugíta.'''
+
|Ta, ó tate.|'''Vgí, vgíta.'''}}
}}
+
{{cuadricula1|Tabaco..'''Chema'''<ref>La palabra "chimu" o "chimú" se usa en los llanos orientales colombianos para designar una resina hecha principalmente de tabaco que es muy consumida en la región. Por el parecido fonético y semántico, creemos que esta palabra tiene un origen achagua, sin embargo, la semejanza también se encuentra en otras lenguas arawak, como en curripaco /iema/, piapoco /'tʃema/ y achagua /'tʃeema/. No obstante, dos lenguas guahibo la utilizan también, el sikuani /'tseːma/ y el cuiba /'tseːma/. En todas estas lenguas posee el significado de "tabaco". Esto parece indicar un origen común del término para las cinco lenguas citadas.</ref>. &#124; En polvo <nowiki>=</nowiki> '''chema ìnabe'''. &#124; Tomarlo <nowiki>=</nowiki> '''Numi-'''<br>
{{cuadricula1
+
'''ayu chema.''' &#124; Tomar en humo <nowiki>=</nowiki> '''nusíduayu chema'''.}}
|Tabaco..'''chema'''<ref>La palabra "chimu" se usa en los llanos orientales colombianos para designar una resina hecha principalmente de tabaco que es muy consumida en la región. Esta palabra parece ser de origen arawak, pues en curripaco se dice /iema/, en piapoco /'tʃema/ y en achagua /'tʃeema/. No obstante dos lenguas guahibo la utilizan también, el sikuani /'tseːma/ y el cuiba /'tseːma/. Todo lo anterior indica un origen común del término para las cinco lenguas citadas, sin embargo, el registro en este vocabulario parece ser el más atiguo del que se tenga noticia.</ref>. En polvo <nowiki>=</nowiki> '''Chema ínabe'''. tomarlo <nowiki>=</nowiki> '''Numi-'''<br>
 
'''ayu chema.''' / Tomar en humo <nowiki>=</nowiki> '''Nusíduayu''' '''chema'''.}}
 
 
{{cuadricula
 
{{cuadricula
|Tabano|'''Erríba'''.
+
|Tabano.|'''Erríba'''.
|Tabique|'''Carrigírra'''.
+
|Tabique.|'''Carrígírra'''.}}
}}
+
{{cuadricula1|Tabla. <nowiki>=</nowiki> '''Màcasida'''. &#124; De Cedro <nowiki>=</nowiki> '''gueberísída'''. &#124; Del rio <nowiki>=</nowiki> '''Vní mabí'''.}}
{{cuadricula1
 
|Tabla <nowiki>=</nowiki> '''Macasida'''. / De Cedro <nowiki>=</nowiki> '''Gueberísída'''. / Del río <nowiki>=</nowiki> '''Uní mabi'''.}}
 
 
{{cuadricula
 
{{cuadricula
|Tajar|'''Nuiju, míjirricuedau, nujubedau'''.
+
|Tajar.|'''Nuiju, míjirrícuedau, nujubedau'''.
|Tajar plumas|'''Nubísuayu'''.
+
|Tajar plumas.|'''Nubísuayu'''.}}
}}
+
{{cuadricula1|Tal qual hombre <nowiki>=</nowiki> '''Abacaí namao.''' &#124; Tal qual cosa <nowiki>=</nowiki> '''Abaí namao'''.}}
{{cuadricula1
 
|Tal qual hombre <nowiki>=</nowiki> '''Abacaí namao.''' Tal qual cosa <nowiki>=</nowiki> '''Abaí namao'''.}}
 
 
{{cuadricula
 
{{cuadricula
|Tal qual vez|'''Abaíta namao'''.
+
|Tal qual vez.|'''Abaíta namao'''.
|Talar, arrancar|'''Nuerruayu'''.  
+
|Talar arrancar.|'''Nuerruayu'''.  
|Taladrar|'''Nucunu'''.
+
|Taladrar.|'''Nucunu'''.
|Taladro ó barrena|'''Cunubasí'''.
+
|Taladro ó barrena.|'''cunubasí'''.
|Tallo|'''Rídacuage'''.
+
|Tallo.|'''Rídacuage'''.}}
}}
 
 
}}
 
}}

Revisión actual del 23:59 11 nov 2012

Manuscrito 2910 BPRM/Vocabulario/fol 65v

fol 65r << Anterior   | Manuscrito 2910 BPRM |   Siguiente >> fol 66r

Trascripción

Sufrir _ _ = Nubabaídao. _ _ _ | Sufrido = Cababaídacayí.
Sumírse en la tierra = Nubarrua. En el agua = Nuajuayua.
Subdito vasallo = Quírroanìgerrì, pl. = Quírroanínay. Ybana-
caríarrusí. pl. = Ybanacaríarrunaì.
Suspender, colgar. Nucuayu.
Suspenderle, quitarle el oficio = Nuarrau ríucha.
Suspenderle hacerle parar = Nuyabaídau.
Suspenderse pararse. Nuíabau.
Suspirar. Nubabamesu.
Suspiro. Guabasí mesucare.
Superfluo. Marrunícana##[1] .
Superfluídad. Marrunícanacayi.
Sustentar. Nudabínauyu.
Sustentarse. Nudabínayua.
Sustento. Yiacasì.
Sustituir. Nuayu nuarrumírreba.
Sutil polvo. Ateníyi.
Subucana. Erricaí.
Subucanar. Nurrícaídau.
Suro. Tubítabíbē.
Suyo. Rísina.

T.

Castellano.

Achagua.

Ta, ó tate. Vgí, vgíta.
Tabaco..Chema[2] . | En polvo = chema ìnabe. | Tomarlo = Numi-
ayu chema. | Tomar en humo = nusíduayu chema.
Tabano. Erríba.
Tabique. Carrígírra.
Tabla. = Màcasida. | De Cedro = gueberísída. | Del rio = Vní mabí.
Tajar. Nuiju, míjirrícuedau, nujubedau.
Tajar plumas. Nubísuayu.
Tal qual hombre = Abacaí namao. | Tal qual cosa = Abaí namao.
Tal qual vez. Abaíta namao.
Talar arrancar. Nuerruayu.
Taladrar. Nucunu.
Taladro ó barrena. cunubasí.
Tallo. Rídacuage.
fol 65r << Anterior   | Manuscrito 2910 BPRM |   Siguiente >> fol 66r

Referencias

  1. Texto tachado e ilegible.
  2. La palabra "chimu" o "chimú" se usa en los llanos orientales colombianos para designar una resina hecha principalmente de tabaco que es muy consumida en la región. Por el parecido fonético y semántico, creemos que esta palabra tiene un origen achagua, sin embargo, la semejanza también se encuentra en otras lenguas arawak, como en curripaco /iema/, piapoco /'tʃema/ y achagua /'tʃeema/. No obstante, dos lenguas guahibo la utilizan también, el sikuani /'tseːma/ y el cuiba /'tseːma/. En todas estas lenguas posee el significado de "tabaco". Esto parece indicar un origen común del término para las cinco lenguas citadas.