De Colección Mutis
Saltar a: navegación, buscar
Línea 10: Línea 10:
 
'''Sumquarahá'''.<br>
 
'''Sumquarahá'''.<br>
 
'''Vunchicaxo buxu'''.<br>
 
'''Vunchicaxo buxu'''.<br>
'''Barohe'''.<br>
+
'''Batohe'''.<br>
 
'''Sasza'''.<br>
 
'''Sasza'''.<br>
 
'''Sasza fiszasza'''.<br>
 
'''Sasza fiszasza'''.<br>
Línea 36: Línea 36:
 
'''Parini'''.<br>
 
'''Parini'''.<br>
 
'''Kaszinahi'''<br>
 
'''Kaszinahi'''<br>
'''Quahuahi'''<br>
+
'''Guahuahi'''<br>
 
'''Vnanszaxi'''.<br>
 
'''Vnanszaxi'''.<br>
 
|
 
|
Línea 51: Línea 51:
 
Ramírez Sendoya, Pedro José (1952). Diccionario Indio del Gran Tolima. Editorial Minerva LTDA. R498.6 R15d 19 ed. (Biblioteca Luis Ángel Arango)</ref><br>
 
Ramírez Sendoya, Pedro José (1952). Diccionario Indio del Gran Tolima. Editorial Minerva LTDA. R498.6 R15d 19 ed. (Biblioteca Luis Ángel Arango)</ref><br>
 
Anaco negro.<br>
 
Anaco negro.<br>
Vela o candil.<br>
+
Vela, o candil.<br>
 
Medias, o botas.<br>
 
Medias, o botas.<br>
 
Maiz.<br>
 
Maiz.<br>
 
Maiz tostado.<br>
 
Maiz tostado.<br>
Tusa del Maiz.<br>
+
Tusa de maiz.<br>
 
Mazamorra.<br>
 
Mazamorra.<br>
 
Rio.<br>
 
Rio.<br>
 
Rio grande.<br>
 
Rio grande.<br>
Brazo del rio.<br>
+
Brazo de rio.<br>
 
Corriente, o raudal.<br>
 
Corriente, o raudal.<br>
 
Charco.<br>
 
Charco.<br>

Revisión del 23:09 1 ago 2012

Manuscrito 2911 BPRM/fol 10r

fol 9v << Anterior   | Manuscrito 2911 BPRM |   Siguiente >> fol 10v

Trascripción

10

Ficonaxa.
Sumquarahá.
Vunchicaxo buxu.
Batohe.
Sasza.
Sasza fiszasza.
Sutagua.
Aguayoxo.
Kique.
Micaffi.
Finticahé.
Cahixi.
Yahara.
Chataya.
Axo, l. Rajeguaxo.
Vpora.
Yoxe.
Yataha.
Dacoze, l. andagu.
Szafani.
Chinta.
Rini.
Chini.
Antagoni
Santini
Quejará
Chuxa.l. Ticue.
Parini.
Kaszinahi
Guahuahi
Vnanszaxi.

Viento
Humo.
Palo p.a cercar la casa.
Brasa, o fuego.
Anaco.[1]
Anaco negro.
Vela, o candil.
Medias, o botas.
Maiz.
Maiz tostado.
Tusa de maiz.
Mazamorra.
Rio.
Rio grande.
Brazo de rio.
Corriente, o raudal.
Charco.
Playa.
Presto.
Donde.
Allá.
Aqui.
Alli.
Aprisa
De espacio.
Lexos
Cerca
Sacerdote.
Tuerto, o ciego.
Algodon
Aguardiente.

fol 9v << Anterior   | Manuscrito 2911 BPRM |   Siguiente >> fol 10v

Referencias

  1. Etiología. Nasa: –Anaku, según Beuchat. Guajiro:-Anaja = Vestirse. (Celedon) Caribe: Anakanichu = Acinturarse. (Goeje. Nouvel examen. 12). Quechua: Wanku = Vendaje o faja (Lira) Et Ke. –“Ein volles Tuch welches sich die Indiannerinnen um die Shultern hängen”. (Ts. 95). Es interesante observar la homofonía y similitud semántica prehispánica con la palabra Enagua Define naguas Pedro José Ramírez Sendoya así: Vestido femenino. Ramírez Sendoya, Pedro José (1952). Diccionario Indio del Gran Tolima. Editorial Minerva LTDA. R498.6 R15d 19 ed. (Biblioteca Luis Ángel Arango)