De Colección Mutis
Saltar a: navegación, buscar
(Página creada con '{{trascripcion 2922 |seccion = Vocabulario |anterior = fol 37v |siguiente = fol 38v |foto = |texto = {{der|38.}} De aqui. '''Synaca'''<ref>En Ms 158 '''Sinaca'''.</ref>. de...')
 
Línea 5: Línea 5:
 
|foto =  
 
|foto =  
 
|texto =  
 
|texto =  
 
 
{{der|38.}}  
 
{{der|38.}}  
 
+
De aqui. '''Synaca'''. de aqui se fue. '''synaca ana''' de<br>
De aqui. '''Synaca'''<ref>En Ms 158 '''Sinaca'''.</ref>. de aqui se fue. '''synaca ana'''<ref>En Ms 158 '''sinac ana'''.</ref> de<br>
+
aqui sali. '''Synaca faque zane'''<br>
aqui sali. '''Synaca faque zane'''<ref>En Ms 158 '''sinac fac zane'''.</ref><br>
+
De acullá. '''ana nxie'''.{{lat|l.}} '''anaca'''.<br>
De acullá. '''ana nxie'''<ref>En Ms 158 '''nan xie'''.</ref>.''l''. '''anaca'''.<br>
 
 
De tal lugar: dicese con la postposicion <u>'''na'''</u>, y el nom-<br>
 
De tal lugar: dicese con la postposicion <u>'''na'''</u>, y el nom-<br>
 
bre de el lugar. Salió de Tunxa. '''Chunsan'''<ref>La c está reteñida, parece sobre puesta a otra letra.</ref> '''vaque'''<br>
 
bre de el lugar. Salió de Tunxa. '''Chunsan'''<ref>La c está reteñida, parece sobre puesta a otra letra.</ref> '''vaque'''<br>
 
'''aiane'''. Dicese tambien con la postposicion <u>'''nxie'''</u> con-<br>
 
'''aiane'''. Dicese tambien con la postposicion <u>'''nxie'''</u> con-<br>
talque no sea el lugar, donde estamos.<ref>En el Ms 158 también se da el ejemplo salió de Santa Fé, '''Quihichan uacaiane'''.</ref> <br>
+
talque no sea el lugar, donde estamos. <br>
 
De aqui para alli: '''Acsieque'''. Andase de aqui pa-<br>
 
De aqui para alli: '''Acsieque'''. Andase de aqui pa-<br>
 
ra allí. '''acsieque asyne'''.<br>
 
ra allí. '''acsieque asyne'''.<br>
De aqui adelante. '''fanaia'''.''l''. '''fachiquy hyque naia'''.<br>
+
De aqui adelante. '''fanaia'''.{{lat|l.}} '''fachiquy hyque naia'''.<br>
 
Y si uno habla dice desi: '''fazequy hyca naiá'''.<br>
 
Y si uno habla dice desi: '''fazequy hyca naiá'''.<br>
 
De aqui ala noche. '''fa azaca nynga, nxie'''.<br>
 
De aqui ala noche. '''fa azaca nynga, nxie'''.<br>
 
De aqui a la maŋana. '''fa suasaga nxie'''.<br>
 
De aqui a la maŋana. '''fa suasaga nxie'''.<br>
De aqui ala tarde. '''fa sua mecanxie'''.''l''. '''fasua me'''-<br>
+
De aqui ala tarde. '''fa sua mecanxie'''.{{lat|l.}} '''fasua me'''-<br>
 
'''ca muysa'''.<br>
 
'''ca muysa'''.<br>
 
De aqui amañana por la maŋana. '''faaica zaco'''-<br>
 
De aqui amañana por la maŋana. '''faaica zaco'''-<br>
'''que nxie'''.''l''. '''fa aica zacoque muysa'''.<br>  
+
'''que nxie'''.{{lat|l.}} '''fa aica zacoque muysa'''.<br>  
De aqui a maŋana. '''fa aica nxie'''.''l''. '''fa aica muysa'''.<br>
+
De aqui a maŋana. '''fa aica nxie'''.{{lat|l.}} '''fa aica muysa'''.<br>
 
De aqui aquanto. '''fa fica nxieoà'''.<br>
 
De aqui aquanto. '''fa fica nxieoà'''.<br>
 
De aqui aquanto sera? '''fa fica nxie nuacha.<br>
 
De aqui aquanto sera? '''fa fica nxie nuacha.<br>
De aqui aquantos dias? '''fa sua finua'''.''l''. '''Sua fica'''<br>
+
De aqui aquantos dias? '''fa sua finua'''.{{lat|l.}} '''Sua fica'''<br>
 
'''muysa'''.<br>
 
'''muysa'''.<br>
 
De aqui a quanto, hablando de horas. '''fa fica xinua'''.<br>
 
De aqui a quanto, hablando de horas. '''fa fica xinua'''.<br>
De aqui a un poco. '''apuynga nxie'''.''l''. '''fa apuynga nxie'''.<br>
+
De aqui a un poco. '''apuynga nxie'''.{{lat|l.}} '''fa apuynga nxie'''.<br>
''l''. '''sa puynga'''.''l''. '''ynga'''.''l''. '''ynga nxie'''.''l''. '''ingue puycana'''.<br>
+
{{lat|l.}} '''sa puynga'''.{{lat|l.}} '''ynga'''.{{lat|l.}} '''ynga nxie'''.{{lat|l.}} '''ingue puycana'''.<br>
De aqui una hora. '''Fachueta nxie'''.''l''. '''fachueta'''.<br>
+
De aqui una hora. '''Fachueta nxie'''.{{lat|l.}} '''fachueta'''.<br>
De aqui a dos horas. '''fuchue bohoza nxie'''.''l''. '''fachue bo'''-<br>
+
De aqui a dos horas. '''fuchue bohoza nxie'''.{{lat|l.}} '''fachue bo'''-<br>
'''hoza'''.<ref>NO</ref><br>
+
'''hoza'''. <br>
De aqui a dos dias. '''Fasuaboza nxie'''.''l''. '''fasua boza'''.<ref>En Ms 158 termina con '''fa mozanxie'''. Quiere deçir 'de aquí a pasado mañaná'</ref>.<br>
+
De aqui a dos dias. '''Fasuaboza nxie'''.{{lat|l.}} '''fasua boza'''.<br>
De aqui atres dias. '''fa suamica'''.''l''. '''fama mica'''.''l''. '''fa'''-<br>
+
De aqui atres dias. '''fa suamica'''.{{lat|l.}} '''fama mica'''.{{lat|l.}} '''fa'''-<br>
 
'''ma sua mica'''. De estas tres maŋ. se dice de todos los dias
 
'''ma sua mica'''. De estas tres maŋ. se dice de todos los dias
 +
  
 
}}
 
}}

Revisión del 05:49 6 ago 2012

Manuscrito 2922 BPRM/Vocabulario/fol 38r

fol 37v << Anterior   | Manuscrito 2922 BPRM |   Siguiente >> fol 38v

Trascripción

38.

De aqui. Synaca. de aqui se fue. synaca ana de
aqui sali. Synaca faque zane
De acullá. ana nxie.l. anaca.
De tal lugar: dicese con la postposicion na, y el nom-
bre de el lugar. Salió de Tunxa. Chunsan[1] vaque
aiane. Dicese tambien con la postposicion nxie con-
talque no sea el lugar, donde estamos.
De aqui para alli: Acsieque. Andase de aqui pa-
ra allí. acsieque asyne.
De aqui adelante. fanaia.l. fachiquy hyque naia.
Y si uno habla dice desi: fazequy hyca naiá.
De aqui ala noche. fa azaca nynga, nxie.
De aqui a la maŋana. fa suasaga nxie.
De aqui ala tarde. fa sua mecanxie.l. fasua me-
ca muysa.
De aqui amañana por la maŋana. faaica zaco-
que nxie.l. fa aica zacoque muysa.
De aqui a maŋana. fa aica nxie.l. fa aica muysa.
De aqui aquanto. fa fica nxieoà.
De aqui aquanto sera? fa fica nxie nuacha.
De aqui aquantos dias? fa sua finua.l. Sua fica
muysa.
De aqui a quanto, hablando de horas. fa fica xinua.
De aqui a un poco. apuynga nxie.l. fa apuynga nxie.
l. sa puynga.l. ynga.l. ynga nxie.l. ingue puycana.
De aqui una hora. Fachueta nxie.l. fachueta.
De aqui a dos horas. fuchue bohoza nxie.l. fachue bo-
hoza.
De aqui a dos dias. Fasuaboza nxie.l. fasua boza.
De aqui atres dias. fa suamica.l. fama mica.l. fa-
ma sua mica. De estas tres maŋ. se dice de todos los dias

fol 37v << Anterior   | Manuscrito 2922 BPRM |   Siguiente >> fol 38v

Referencias

  1. La c está reteñida, parece sobre puesta a otra letra.